Studiul ASE: Biletele de valoare au un impact semnificativ în plan economic, social și al încasărilor bugetare

Fiecare leu cheltuit prin bilete de valoare (tichete de masă, tichete cadou sau vouchere de vacanță) antrenează 3,39 lei în PIB, iar 500.000 lei cheltuiți anual prin tichetele valorice contribuie la crearea unui nou loc de muncă doar în sectorul serviciilor, reiese dintr-o analiză realizată de o echipă de cercetare din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) pentru Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET). 1 leu cheltuit prin biletele de valoare generează direct un plus de 0,15 lei cifră de afaceri în comerțul cu amănuntul, 0,36 lei în HORECA și 0,09 lei pentru agențiile de turism și turoperatorii din România. 1 leu cheltuit prin bilete de valoare antrenează 0,52 lei ca cifră de afaceri suplimentară în comerțul cu ridicata, 0,14 lei în serviciile de transport mărfuri și persoane, 0,29 lei în servicii de poștă și curierat, 0,25 lei în serviciile de depozitare și 0,78 de lei ca venituri la bugetul de stat, se mai arată în același studiu care confirmă, cu date concrete, impactul pozitiv, economic și social al acestor beneficii extrasalariale.

Conform studiului, care s-a concentrat pe impactul asupra economiei românești al tichetelor de masă, al tichetelor cadou și al voucherelor de vacanță în perioada 2014-2018, sumele cheltuite prin biletele de valoare produc un efect direct semnificativ, materializat printr-un plus de cifră de afaceri în sectoarele: comerț cu amănuntul, HORECA, agenții de turism și turoperatori. Pe de altă parte, sumele cheltuite prin tichetele valorice produc și un efect indirect (de antrenare), influențând pozitiv cifra de afaceri în sectoare precum comerțul cu ridicata și serviciile suport – transporturi bunuri și persoane, poștă și curierat, depozitare. De asemenea, biletele valorice produc un efect de antrenare agregat la nivel macroeconomic, influențând veniturile bugetare, nivelul creditării persoanelor fizice (acestea îmbunătățesc nivelul venitului și, prin urmare, capacitatea individuală de creditare), nivelul ocupării forței de muncă în sectorul serviciilor și dinamica PIB-ului real.

Sistemul biletelor de valoare influențează pozitiv sectoarele de servicii analizate nu numai din prisma cifrei de afaceri, ci și a altor parametri economico-financiari: dinamica ocupării, profitul operațional, productivitatea, eficiența, valoarea adăugată sau rata investițiilor. Spre exemplu, comerțul cu amănuntul este puternic influențat în privința ocupării și dinamicii cifrei de afaceri, sub impulsul biletelor de valoare, în HORECA influența se manifestă în special asupra profitabilității, eficienței și ratei investițiilor, indusă preponderent de voucherele de vacanță. În cazul subsectorului hoteluri, există un impact mai mare asupra cifrei de afaceri și al ocupării, în timp ce în cazul subsectorului restaurante vorbim de un impact puternic asupra productivității. Sectorul agențiilor de turism și turoperatorilor este influențat puternic pe dinamica cifrei de afaceri, valoare adăugată, productivitate și profitabilitate.

Amploarea impactului economic (direct, indirect și agregat) poate fi surprinsă și prin raportare la datele disponibile pentru fiecare an prins în studiu. Astfel, la o valoare totală de emitere de 8.487.427.967 lei în 2018 (din care 6.465.337.242 lei tichete de masă, 859.860.120 lei tichete cadou și 1.162.230.605 lei vouchere de vacanță), au rezultat următoarele cifre de impact economic, social și bugetar:

Efectul direct

+ 1.273.114.195 lei cifră de afaceri în comerțul cu amănuntul

+ 3.055.474.068 lei cifră de afaceri în HORECA

+ 763.868.517 lei cifră de afaceri la nivel de turoperatori și agenții de turism

Efectul indirect (de antrenare)

+ 4.413.462.543 lei cifră de afaceri în comerțul cu ridicata

+ 1.188.239.915 lei cifră de afaceri în serviciile de transport

+ 2.461.354.110 lei cifră de afaceri în serviciile de postă și curierat

+ 1.273.114.195 lei cifră de afaceri în serviciile de depozitare

Efectul de antrenare agregat

+ 6.620.193.814 lei venituri la bugetul de stat

+ 3.225.222.627 lei credit suplimentar acordat populației

+ 16.955 locuri de muncă generate în sectorul serviciilor

+ 28.772.380.810 lei în Produsul Intern Brut

Studiul estimează și impactul fiecărui tip de bilet de valoare analizat – tichete de masă, tichete cadou și vouchere de vacanță – atât în sectoarele influențate direct și indirect de către fiecare tip de bilet, cât și la nivel macro-economic.

De exemplu, 1 leu cheltuit prin tichete de masă generează un plus de 0,113 lei cifră de afaceri în comerțul cu amănuntul, ce antrenează apoi 0,34 lei în comerțul cu ridicata, 0,23 lei în serviciile de transport (mărfuri și persoane), 0,02 lei în serviciile de poștă și curierat și 0,047 lei în serviciile de depozitare, în timp ce 1 leu cheltuit prin vouchere de vacanță generează direct un plus de 0,0016 lei cifră de afaceri în HORECA și 0,025 lei cifră de afaceri în sectorul agențiilor de turism și turoperatorilor, având și un efect pozitiv indirect asupra cifrei de afaceri în serviciile de transport, generând un plus de 0,015 lei în acest sector.

În ceea ce privește impactul asupra PIB, 1 leu cheltuit prin tichete de masă antrenează, în final, 2,58 lei în PIB, 1 leu cheltuit prin tichete cadou 0,37 lei în PIB și 1 leu prin vouchere de vacanță 0,44 lei în PIB. Un nou loc de muncă este creat la 380.000 lei cheltuiți prin tichete de masă, la 55.000 lei cheltuiți prin tichete cadou sau la 65.000 lei cheltuiți prin vouchere de vacanță.

Rezultatele cercetării au condus și la o serie de recomandări care vizează atât îmbunătățiri marginale ale regimului actual al biletelor valorice, cât și ajustarea utilizării acestui instrument de politică publică.

Printre acestea se numără:

• Creșterea valorii nominale a tichetelor de masă la un nivel de cel puțin 20 lei pe zi, necesitate justificată chiar prin costul mediu real al unui prânz. De asemenea, o astfel de creștere este argumentată în studiu și prin evoluția indicatorilor macroeconomici din România în ultimii 10 ani (salariu minim, PIB, inflație măsurată prin deflator PIB, rata de sărăcie, inegalitatea veniturilor), comparativ cu evoluția valorii unitare medii a tichetelor de masă, concluzia analizei fiind că România a crescut economic fără ca această creștere să se observe în buzunarul cetățenilor obișnuiți, în condițiile în care dinamica salariului minim a fost erodată de inflație și de taxarea muncii (printre cele mai mari din Uniunea Europeană). Prin deductibilitatea lor fiscală și prin consumul țintit pe care îl vizează, tichetele de masă reprezintă, în contextul nivelului scăzut al veniturilor din România și al inegalităților de venit în creștere, un instrument mult mai eficient decât salariul minim în lupta cu aceste probleme sociale reale. Prin acest instrument creșterea economică ar deveni mult mai vizibilă în buzunarul românilor, mai ales pentru cei aflați în risc de sărăcie sau sub pragul de sărăcie. O asemenea măsură ar permite o difuzare mai echitabilă a efectelor creșterii economice, mai arată studiul.
• Creșterea plafonului de acordare a tichetelor cadou de la 150 lei la 200 lei, având în vedere că actualizarea acestei valori nu a mai fost făcută din anul 2006, iar concluziile analizei arată un impact potențial pozitiv al unei asemenea măsuri, în special sub aspectul reducerii sărăciei și inegalității veniturilor.
• Corelarea alocațiilor de copii cu acordarea de tichete, pentru o mai bună direcționare a cheltuielilor făcute de către familie și evitarea cazurilor de direcționare care încalcă obiectivele politicilor publice.
• Promovarea suportului electronic pentru toate tipurile de tichete existente;

„Cifrele relevate de studiul ASE nu lasă loc de interpretare în privința impactului benefic al tichetelor valorice, atât asupra anumitor sectoare de servicii, cât și a forței de muncă și a economiei românești, în general. Indiferent de tipul lor, și mă refer în special la cele de masă, cadou și vacanță, tichetele sunt menite să crească calitatea vieţii angajaţilor și, în același timp, să contribuie la o mai mare retenție și productivitate a acestora. Unele o fac dintr-o perspectivă socială, prin creşterea puterii de cumpărare şi acces la produse alimentare, altele aduc mai multă bunăstare în viaţa angajaţilor, prin posibilitatea de a cumpăra mâncare mai nutritivă sau de a servi prânzul la restaurant, de a beneficia de cadouri utile sau de a merge în vancanţă. Odată acordate, acestea generează creșteri și impact pozitiv în toate sectoarele conexe, ceea ce face ca biletele de valoare să fie unul dintre cele mai de succes exemple de politică publică din România ultimelor trei decenii, cu rezultate importante pentru încasările bugetare și transparentizarea veniturilor”, a spus Elena Pap, Președintele APET.

„Biletele de valoare reprezintă un instrument fiscal eficient de rezolvare a unor dezechilibre sociale existente într-o țară care este una dintre cele mai sărace din Uniunea Europeană și care are o fiscalitate pe muncă foarte ridicată. Acordarea de bilete de valoare oferă salariaților oportunități de consum suplimentare importante și constituie, în același timp, o sursă de dezvoltare sectorială și creștere economică”, a declarat Cristian Păun, coordonator al studiului.

Metodologie

Studiul privind impactul biletelor de valoare asupra economiei românești a fost realizat de o echipă de cercetare din cadrul Academiei de Studii Economice din București (ASE), formată din Radu Mușetescu, prof. univ. dr. ASE, Cristian Păun, prof. univ. dr. ASE, și Bogdan Glăvan, prof. univ. dr. Universitatea Româno-Americană. Studiul a fost realizat la cererea Asociației Profesionale a Emitenților de Tichete (APET) si s-a derulat în lunile ianuarie-aprilie 2019, folosind tehnici de analiză calitativă și cantitativă a datelor disponibile pentru perioada 2014-2018.

Despre APET

Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET) reunește principalii trei emitenți de tichete valorice din România – Edenred, Sodexo și Up România. De la înființarea sa în 2004, APET s-a implicat în dezvoltarea sistemului de tichete din România : tichete de masă, tichete cadou, tichete/vouchere de vacanță, tichete sociale și tichete de creșă. Prin activitatea sa, APET își propune să susțină și să promoveze interesele profesionale ale membrilor și partenerilor săi implicați în sistemul de tichete.

Pentru detalii şi informaţii suplimentare, vă rugăm să contactaţi:

Cornelia Chirnogea

cornelia.chirnogea@yourlink.ro

0728.915.964