Studiu ASE: Impactul tichetelor de valoare asupra economiei românești

Studiu privind

impactul tichetelor de valoare

asupra economiei românești

Rezumatul principalelor concluzii și rezultate

Cercetători:

Prof. univ. dr. Cristian Valeriu PĂUN

Academia de Studii Economice din București, Email: cristian.paun@rei.ase.ro

Prof. univ. dr. Radu Cristian MUȘETESCU

Academia de Studii Economice din București, Email: radu.musetescu@rei.ase.ro

Conf. univ. dr. Radu-Ioan PETRARIU

Academia de Studii Economice din București, Email: radu.petrariu@rei.ase.ro

Considerații teoretice privind biletele de valoare

Tichetele de valoare sunt unul dintre cele mai populare instrumente de politică publică atât în România cât și în alte țări. Cele mai multe dintre acestea sunt membre ale Uniunii Europene și/sau ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Utilizarea tichetelor de valoare se află în creștere atât ca volum, cât și ca gamă de obiective de politică publică acoperite în toate aceste țări. Acest fenomen survine pe fondul unei reforme profunde a modelului de stat administrativ care a survenit începând cu anii 70-80 ai secolului trecut în lumea occidentală.

Schemele de acordare de tichete de valoare presupun construirea unui adevărat ecosistem de deținători de interese. Deși costurile inițiale pot fi provocatoare, „curba învățării” este accentuată și lansarea oricărei noi scheme de tichete, pe infrastructura deja creată, presupune costuri în scădere.

Schemele de tichete de valoare au avantaje față de alternativele imediate ca și politici publice, respectiv transferul de sume în numerar și acordarea directă de bunuri fizice.

Mecanismul economic al schemelor de tichete dispune de niște avantaje intrinseci incontestabile:

• abilitatea autorității publice de a direcționa comportamentul de consum al beneficiarului pentru a-l alinia unor obiective de politică publică. Acest lucru se traduce atât prin selectarea gamei de produse și servicii care sunt vizate de fiecare schemă (respectiv categoria de vânzători care se califică), dar și prin aria geografică;
• utilizarea sumelor acordate prin tichete de valoare pentru consum imediat (engl. „immediate consumption”), ceea ce determină un impact rapid în economie. Anumiți autori consideră acest element ca fiind printre cele mai importante caracteristici ale schemelor de tichete de valoare;
• periodizarea consumului conform unor obiective mai generale. Astfel, de exemplu, tichetele de masă, dincolo de valoarea în sine a puterii de cumpărare transmise angajaților, au un efect benefic din punct de vedere medical și al bunăstării angajaților prin abilitatea de a susține un comportament de consum care este și sănătos și consistent în timp;
• condiționalitatea schemelor pentru angajatori, dar și pentru vânzătorii de produse și servicii de a raporta legal relația de muncă și tranzacțiile comerciale (reducerea economiei informale);
• efecte de multiplicare în economie, prin abilitatea beneficiarilor de a mări consumul, atât ca volum cât și ca nivel de calitate;

Mecanismul economic al schemelor de tichete de valoare, în plus:

• înlătură hazardul moral din partea beneficiarului;
• elimină constrângerile bugetare soft (engl. „soft budget constraints”) pentru același beneficiar;
• menține concurența pe piața furnizorilor finali de bunuri și servicii;
• previne potențiala corupție asociată licitațiilor publice;
• poate juca un rol de „multiplicator al consumului” sau de creștere calitativă a acestuia;

Evoluția sectorului tichetelor de valoare în România

Analizând tendințele pe termen lung privind evoluția tichetelor de valoare și a celor de masă (ca parte din aceste tichete), observăm următoarele aspecte:

• Există o volatilitate foarte ridicată în această evoluție, semn că datele variază uneori semnificativ de la lună la lună (atât pe total, cât și pentru tichetele de masă);
• O parte din această volatilitate de la o perioadă la alta se datorează și faptului că unele tichete nu s-au acordat o perioadă de timp (tichetele de vacanță nu s-au acordat în 2015, tichetele de creșă s-au acordat până în 2018, tichetele culturale au început să se acorde începând cu 2020). Aceste situații se regăsesc în valorile totale de-a lungul perioadei analizate.
• Pe total tichete, variația apare, mai degrabă, din numărul total de tichete de valoare acordate lunar, tichetele de vacanță, cele culturale și cele cadou se acordă mai degrabă în anumite perioade ale anului, în timp ce cele de masă se acordă tot timpul anului.
• Există totuși și o volatilitate a valorii lunare a tichetelor de masă generată, mai degrabă, de volatilitatea numărului de tichete de masa acordate lunar și, implicit, a numărului de beneficiari ai acestei facilități. În anumite luni, datorită numărului mai mic de zile lucrătoare pentru care se acordă tichete de masă, apare și o astfel de volatilitate față de lunile anterioare, volatilitate care se transferă și la general.
• O altă posibilă explicație a acestei volatilități este dată de faptul că perioade mai lungi de timp în care valoarea tichetelor a rămas nemodificată sau modificată foarte ușor au fost urmate de perioade de creștere semnificativă a valorilor unitare pentru aceste tichete.

Analizând evoluția valorii nominale a tichetelor de masă (cele mai importante tichete de valoare dintre cele distribuite în economia românească), observăm o creștere constantă a valorii lor dar o creștere accelerate începând cu 2014, mai ales însă după 2021 (dinamica fiind  însă corelată cu inflația semnificativă din perioada respectivă).

Dacă comparăm dinamica prețurilor cu dinamica valorii tichetelor de masă, observăm o trăsătură interesantă: perioade îndelungate în care dinamica prețurilor a fost peste dinamica valorii tichetelor de masă sunt urmate de o creștere bruscă a valorii tichetelor de masă (de exemplu, între 2009 și 2015 urmată de creșterea cu 60% brusc a valorii tichetului de masă în 2016; similar în 2020 sau 2022).

Pe termen lung, media multi-anuală a inflației a fost sub dinamica multi-anuală a valorii unitare a tichetelor de masă: inflația medie în perioada 2006 – 2024 a fost de 4,75% pe an în timp ce dinamica valorii tichetelor a fost de 10,72%. Cu toate acestea, pentru că majorarea tichetelor de masă s-a făcut după perioade mai lungi de timp în care s-a acumulat inflație și deoarece creșterea prețurilor se aplică mereu la creșterea prețurilor din perioada anterioară, această dinamică superioară a valorii nominale a tichetelor de masă își pierde semnificativ din consistentă.

Comparând însă dinamica valorii tichetelor de masă (date anuale, 2006 – 2024) observăm un aspect și mai interesant: în cea mai mare parte din istoria acestor tichete de masă, dinamica lor a fost sub dinamica economiei, atât în termeni nominali, dar, de multe ori, chiar și în termeni reali.

Impactul sectorial al tichetelor de valoare

Tichetele de valoare care se folosesc astăzi în România sunt structurate pe următoarele categorii: tichetele de masă (cele mai importante, poziție dominantă prin comparație cu celelalte), tichetele de vacanță, tichetele culturale, tichetele sociale și tichetele destinate IMM-urilor. Prin natura lor, dar și prin valoarea lor cumulată importantă (doar tichetele de masă au totalizat în 2023 circa 14,2 miliarde lei, echivalentul a circa 3 miliarde euro/an), tichetele de valoare au un impact direct și semnificativ asupra unor sectoare economice din România.

Conform estimărilor noastre, există o relație pozitivă și semnificativă statistic între dinamica tichetelor de masă și dinamica producției în industria alimentară, ceea ce înseamnă că o creștere a valorii tichetelor de masă generează o creștere a producției în industria alimentară din România. Rezultatele obținute de noi indică faptul că o creștere cu 1% a tichetelor de masă generează o creștere cu 0,81% a producției în industria agro-alimentară din România.

O creștere a valorii tichetelor de masă generează o creștere a comerțului cu amănuntul de produse alimentare. Rezultatele sunt robuste și sunt semnificative din punct de vedere statistic (coeficientul aferent este pozitiv și valoarea probabilistică a coeficientului este sub valoarea critică de 0,05).

Studiul nostru a relevat faptul că dinamica tichetelor de masă are un impact pozitiv asupra comerțului cu ridicata de produse alimentare, acest lucru însemnând practic că orice leu în plus cheltuit prin tichete de masă duce la sporirea comerțului cu aceste produse.

Tot din analiza noastră reiese că există o relație mai degrabă neutră (foarte ușor pozitivă) între dinamica tichetelor cadou și dinamica comerțului total cu amănuntul.

Conform rezultatelor obținute de noi, între dinamica tichetelor cadou și dinamica comerțului total cu ridicata de bunuri și servicii există o legătură pozitivă, o creștere a valorii tichetelor cadou influențează pozitiv dinamica comerțului cu ridicata de bunuri și servicii.

În urma acestei analize, am mai observat faptul că și între dinamica tichetelor de vacanță și dinamica cifrei de afaceri în sectorul HORECA există o relație pozitivă, o creștere a valorii tichetelor de vacanță conduce la o creștere a cifrei de afaceri.

Conform rezultatelor cercetării noastre, între dinamica tichetelor culturale și dinamica cifrei de afaceri în sectorul de cultură (include mai multe activități) există o legătură pozitivă și semnificativă statistic.

Sintetizând, diferitele categorii de tichete (masă, vacanță, culturale) au un impact general pozitiv asupra producției realizată de industria alimentară (tichetele de masă), comerțului cu amănuntul de bunuri alimentare (tichetele de masă), sectorului de comerț cu ridicata de bunuri alimentare (tichetele de masă), sectorului de comerț cu amănuntul de bunuri de consum (tichetele cadou), sectorului de comerț cu ridicata de bunuri de consum (tichetele cadou), sectorului HORECA (tichetele de vacanță) și sectorului CULTURĂ (tichetele de valoare). O creștere de 1% a valorii acestor tichete sau a numărului lor acordat beneficiarilor generează un impact mai mic sau mai mare.

Studiul nostru aduce în discuție și impactul unor tichete de valoare mai nou introduse și folosite în politicile publice din România: tichetele sociale și tichetele pentru anumite categorii profesionale (educație).

Rezultatele obținute de noi arată clar o legătură negativă între cele două variabile, acest lucru însemnând că o creștere a ponderii tichetelor de valoare în total venituri salariale generează o inegalitate a veniturilor în scădere. Totodată, studiul nostru arată și faptul că utilizarea tichetelor de valoare într-o măsură mai mare (raportată la venitul mediu) generează o diminuare a pragului de sărăcie, corelația dintre cele două variabile fiind negativă.

Impactul tichetelor asupra economiei de ansmablu

În baza estimărilor noastre, am obținut că 1 leu cheltuit prin tichete de valoare generează următoarele efecte în economie:

• 0,18 lei sume suplimentare pentru veniturile fiscale nete din producție și importuri (taxe vamale);
• 0,08 lei credit suplimentar în economie pentru persoanele fizice prin efectul pe care îl au asupra veniturilor totale / gospodărie și, implicit, asupra gradului de îndatorare total la nivelul acestora;
• 1,53 lei suplimentari pentru Produsul Intern Brut, ca efect de antrenare global care include impactul direct asupra valorii adăugate în comerțul cu ridicata și amănuntul, consumul individual, exportul net, salariile în comerțul cu ridicata și amănuntul și impozitele nete.

Similar, am obținut că 1 leu cheltuit prin tichete de masă generează următoarrele efecte în economie:

• 0,11 lei sume suplimentare pentru veniturile fiscale nete din producție și importuri (taxe vamale);
• 0,06 lei credit suplimentar în economie pentru persoanele fizice prin efectul pe care îl au asupra veniturilor totale / gospodărie și, implicit, asupra gradului de îndatorare total la nivelul acestora;
• 1,10 lei suplimentari pentru Produsul Intern Brut, ca efect de antrenare global care include impactul direct asupra valorii adăugate în comerțul cu ridicata și amănuntul, consumul individual, exportul net, salariile în comerțul cu ridicata și amănuntul și impozitele nete.

În plus, studiul nostru a relevat și impactul asupra pieței muncii după cum urmează: 436.828 lei cheltuiți prin tichetele de masă generează sau menține un loc de muncă în comerțul cu ridicata și amănuntul și 187.026 lei cheltuiți prin tichetele de vacanță generează sau menține un loc de muncă în HORECA.

Aceste rezultate sunt consistente și robuste, cu semnificație statistică bună. Totodată, aceste rezultate, confirmă rezultatele din studiile similare anterioare care au fost derulate în România pe acest subiect al importanței economice și sociale a tichetelor de valoare.

Față de varianta anterioară a studiului am observat următoarele:

• O reconfirmare a efectului de antrenare pozitiv în ceea ce privește PIB, atât în cazul tichetelor de valoare totale, cât și al tichetelor de masă. Remarcăm totuși că în studiul actual am obținut un efect de antrenare mai redus (față de varianta anterioară a studiului), pe care îl putem explica prin următoarele:
• creșterea semnificativă a PIB din ultimii ani alimentată de deficit (excesiv începând din 2019) și de datoria publică care l-a finanțat (251 miliarde USD în 2019 față de 351 miliarde USD în 2023, în condițiile în care volumul tichetelor de valoare nu s-a majorat semnificativ, ponderea acestora în PIB și la formarea acestuia fiind în scădere);
• fiscalizarea excesivă a tichetelor de valoare din ultima perioadă care au diminuat din creșterea valorii lor nominale și o dinamică sub rata inflației și rata de creștere a veniturilor și a economiei naționale (evidențiată în prima parte a studiului).

Studiul de față demonstrează fără echivoc că fără o politică coerentă în acest domeniu, efectele pozitive ale tichetelor de valoare în plan economic și social se estompează și eficacitatea politicilor publice din spatele lor se reduce;

• O reconfirmare a impactului pozitiv al tichetelor de valoare asupra dinamicii valorii adăugate în comerțul cu ridicata și amănuntul;
• O reconfirmare a impactului pozitiv al tichetelor de valoare asupra ocupării forței de muncă;
• O reconfirmare a influenței acestor tichete asupra capacității de împrumut și bancarizare a populației (prin influența asupra veniturilor totale și a gradului de îndatorare).

În concluzie, în baza acestor rezultate obținute în această secțiune a studiului, estimăm că tichetele de valoare reprezintă un instrument eficient pentru implementarea politicilor publice, acest tip de instrument are un efect de antrenare clar asupra PIB, menține locuri de muncă în sectoare importante și oferă beneficii sociale evidente și în plus față de cele directe care motivează utilizarea lor. Considerăm că regimul fiscal aferent acestora ar trebui îmbunătățit, mai ales în privința tichetelor de masă (care ar trebui exceptate de la contribuția la sănătate și, de ce nu, de impozitul pe venit).